Cei mai optimiști (care nu sunt fani City, evident) au fost împărțiți în două tabere astă-seară. Una, în care se regăseau cei care sperau într-o seară neagră a celor de la Manchester City și alta, din a cărei componență făceau parte aceia care credeau într-o prestație de vis a celor de la Tottenham.

Chiar dacă despărțiți de crezurile lor, există totuși un punct comun: dorința ca seria formidabilă a celor de la City să se oprească acum. Deja miza aproape că nu mai există și tinde să se instaleze monotonia.

N-a fost cazul, din păcate, așa că vom analiza o nouă victorie a trupei lui Guardiola.

AȘEZARE:

Guardiola a început cu deja bine-cunoscutul 4-3-3, căruia, Pochettino i-a propus un 4-2-3-1 volatil.

Chiar dacă majoritatea posturilor de televiziune preiau și prezintă, prin grafică, așezarea ca fiind 4-3-3, aceasta se regăsește mai degrabă sub formă de 3-4-3, cu un Delph mai ofensiv și cu dese apariții în zona centrală.

 

 

3-4-3 cu Delph într-o poziție mai avansată…

 

uneori chiar central după cum spuneam, în ideea de a aglomera și de a crea superioritate numerică, ceea ce a omorât un mijloc și așa paralizat.

Pe fază defensivă, abordarea lui Guardiola era următoarea:

Un 4-3-1-2, cu De Bruyne în spatele lui Gundogan.

Dacă tot prezentam așezarea inițială (4-2-3-1) ca fiind una flexibilă, mă simt dator să o și dovedesc.

 

4-2-3-1 a devenit 4-3-3. Asta pe tranziție negativă, deoarece când trupa lui Pochettino se afla în posesia balonului, echipa lui era distribuită după cum urmează:

fundașii centrali, Eriksen în față lor și în spatele unei linii de 3, formată din Trippier, Dembele, Rose, ceva mai în față Alli, iar linia de 3 era alcătuită din Winks (care a făcut dese incursiuni ofensive), Son și Kane.

PRESING:

Aici s-a jucat întreaga partidă. O echipă l-a executat perfect, cealaltă a început prin a îl face fără prea multă implicare, încercând, pe parcurs, să-l mai peticească.

Structura a fost cu 3 oameni mai avansați (Kane, Son și Alli), cărora li se alăturau oamenii din spate, în funcție de necesitate.

În această imagine, presingul a fost decent în prima lui fază, aici mă refer la cei 3 din față, însă oamenii din a doua linie, mijlocașii, nu și-au făcut deloc treaba, astfel că Ederson, cu o abilitate de distribuție a balonului cum rar îți este dat să vezi la un portar, a reușit să găsească un coechipier liber și astfel să neutralizeze presingul.

Acesta a fost un caz fericit, deoarece…

în această imagine avem 6 jucători care încearcă să anuleze opțiunile de pasă ale lui Ederson, însă Walker este neglijat, el putând să primească balonul nestingherit și să inițieze atacul pozițional.

Aici poziționarea celor de la Tottenham este și mai curioasă, portarul celor de la City având opțiunea de a pasa către Delph printr-o aruncare directă cu mâna.

Am văzut prin aceste capturi exemple de „așa nu” în materie de presing. Haideți să vedem cum ar trebui să fie executat un astfel de procedeu tactic.

Se vede cum fiecare jucător își știe poziția și este conștient de omul pe care trebuie să-l aibă în vedere. Nimeni nu este uitat.

Aceeași grijă și concentrare și aici, singura soluție pe care o lasă celor de la Tottenham este pasa în spate la portar, urmată de o degajare. Aș vrea să remarc abilitatea și dorința lui Guardiola de a corecta fiecare imperfecțiune a echipei. Sezonul trecut presingul lui City nu era la fel de eficient, dar, chiar și așa, punea destule probleme. Neajunsul pentru băieții lui Pep era reprezentat de mingea a doua, pe care, deseori, din cauza proastei poziționări, nu reușeau să o câștige. Acum remarcăm o remediere considerabilă, jucătorii lui câștigând mult mai multe baloane secunde.

TEREN MIC ȘI RISCURI

Pentru că Pep are de regulă jucători foarte tehnici, care se descurcă admirabil pe spații mici, el încearcă să aglomereze anumite zone de teren, pentru a sufoca oponentul și pentru a-l determina să greșească.

Desigur, asta implică și unele riscuri

La această fază, mijlocașii celor de la Manchester City sunt foarte apropiați, în încercarea de a organiza un presing colectiv și de a recupera cât mai repede balonul. Când însă nu izbutesc acest lucru, iar mingea ajunge la un jucător al echipei adverse, acesta poate exploata cu ușurință spațiul liber creat de deplasarea mijlocașilor.

TRIPPIER VS SANE

Dacă ați urmărit partidă pe Eurosport, probabil că deja știți ce o să conțină această rubrică, însă voi încerca totuși să vă surprind, deoarece stimabilii comentatori prea l-au găsit singurul vinovat pe Trippier (adevărul e că în multe faze a și fost).

Drept e să spunem că Trippier, în MAREA majoritate a duelurilor, s-a aflat de partea învinșilor.  A avut în față un Sane entuziasmant, care nu l-a depășit decât atunci când a preferat să paseze.

Spuneam, totuși, că o să încerc să adaug ceva față de comentatorii Eurosport.

Sărmanul Trippier, chiar dacă vădit aflat în inferioritate într-un duel cu Sane, el a mai fost încurcat teribil de poziționarea lui Delph și Gundogan, care împreună cu Sane formau un triunghi ce oferea, în permanență, superioritate numerică pe partea respectivă.

Dacă nu era vreo figură geometrică, Sane fugea din bandă și intra în zona centrală. Trippier, întărâtat de repetatele nereușite, îl urmărea conștiincios.

Din păcate pentru el asta nu era decât o momeală…

Imediat acolo se crea o zonă liberă pe care o putea fructifica Aguero, care, între noi fie vorba, avea motive să fie supărat la înlocuire. A jucat puține baloane, iar spații a creat rar.

A DOUĂ REPRIZĂ:

Paradoxal, deși în a două repriză au luat 3 goluri, prestația celor de la Tottenham mi s-a părut simțitor mai bună.

Jucătorii au părut mai determinați, mai puțin temători și au arătat asta printr-un presing mai agresiv

chiar dacă nu prea grozav. Aici Son se poziționează prea în dreapta, oferindu-i șansa jucătorului de la City să paseze direct la Ederson și astfel să anuleze tentativa agresivă de presing.

Însă au existat îmbunătățiri:

Reușim să vedem, în această imagine, în sfârșit un presing executat corect de Kane și ai să-i colegi.

Forțați și de scor cei de la Tottenham au împins liniile ceea ce le-a permis să aibă, în mai multe momente, oameni liberi între linii, fluidizând, într-o oarecare măsură, jocul de pase.

Aici Eriksen,

iar aici Kane.

În urma acestei faze a venit și primul șut pe poartă din partea lui Tottenham, în minutul 55.

Aceste poziții, între linii, i-a mai ajutat să echilibreze raportul posesiei și să închege câteva faze, însă nimic cu adevărat periculos, deoarece s-au lovit de apărarea bine organizată și aglomerată a lui Guardiola, care a fost ajutată din plin de mijlocași.

Pochettino a încercat să mai tempereze din avantajul pe care City îl avea la mijlocul terenului, dar și să-l protejeze mai mult pe Trippier pentru că Eriksen a făcut un meci foarte slab defensiv,

schimbând pe fază defensivă în 4-4-2.

GOLURILE:

Deja ne-am întins cu această analiză destul de mult și, oricum, golurile nu apărut ca urmare a unor faze spectaculoase. Prin urmare, vom discuta doar de primele două.

Primul pentru că subliniază (pentru a câtă oară?) nepregătirea elevilor lui Pochettino la fazele fixe. Eroare flagrantă de marcaj. Son rămâne spectator, Mangala atacă colțul scurt prin spatele lui, Dier pleacă după el, Fernandinho trage alt om din centru spre prima bară, iar Gundogan rămâne liber și lovește de pe picioare. Nepermis!

Golul 2 vine ca urmare a unei aruncări de la margine executate de Trippier. După ce mingea este pierdută, acesta irosește câteva secunde, după care își dă seamă că ar fi bine să retragă. Chiar dacă ezită și are partea lui de vină, din nou observăm că mijlocașul responsabil cu banda dreaptă nu este nici el la post. Trippier a fost în majoritatea timpului văduvit de orice suport.

CONCLUZIE

Manchester City se impune și de această meritat și impresionează prin constanța rezultatelor și consistența jocului.

La nivel individual, remarcații sunt Sane, De Bruyne, Delph și Gundogan. Toți au făcut un meci excelent și și-au pus amprenta asupra jocului. Pentru cel din urmă mă bucur în special și sper să fie în continuare sănătos și să rămână acolo unde aparține de drept.

De partea cealaltă, Dembele m-a dezamăgit destul de tare, mai ales pe partea de poziționare unde a fost deseori defazat și depășit cu lejeritate.

Problema majoră pe care a avut-o Tottenham astăzi a fost la nivel mental. Încă de la început greșelile cauzate de neatenție sau grabă au abundat. Probabil forma celor de la City își are efectul său și în afara terenului. Cu toate acestea te aștepți la mai mult de la o echipă care a câștigat o grupă de Champions League din care a mai făcut parte și Real Madrid.