De departe cel mai atractiv meci din faza sferturilor de finală, Liverpool – Manchester City nu a dezamăgit ochiul pretențios al iubitorilor de fotbal, avid după spectacol. Dimpotrivă, desfășurarea urmată de rezultatul final au fost elemente inedite, care au completat reușitele din teren. Haideți să vedem exact ce și cum s-a întâmplat.

AȘEZARE

Liverpool a început în obișnuitul 4-3-3, Klopp fiind nevoit să se bazeze în centrul defensivei pe Lovren alături de Van Dijk din cauza problemelor de lot (Klavan și Matip erau accidentați).

Această distribuție a fost menținută atunci când Liverpool punea presiune în jumătatea adversă. Klopp avea nevoie de cei 3 atacanți (Mane, Firmino și Salah) să joace aproape unul de celălalt pentru a îi surclasa numeric pe cei 2 mijlocași responsabil cu faza de construcție (Fernandinho și De Bruyne).

Firmino a avut un rol foarte important, deoarece el trebuia să preseze purtătorul de balon, dar și să închidă culoarul de pasă către unul dintre cei 2 mijlocași.

Când acesta nu reușea să se achite de sarcina lui, Liverpool se afla în dificultate.

Circulația balonului îl scoate din poziția sa, iar Kompany poate pasa direct către De Bruyne.

În acel moment De Bruyne beneficia de suficient spațiu pentru a înainta și găsi un jucător între linii. În această imagine, Jesus coboară foarte bine, îl scoate din dispozitiv pe Lovren și crează spațiu în defensiva „cormoranilor”. Din păcate pentru echipa lui Guardiola acest scenariu s-a repetat de prea puține ori și nu a fost suficient fructificat.

Când Liverpool era nevoită să se apere în propria jumătate, modului devenea 4-5-1, cu un marcaj zonal al mijlocașilor.

Firmino blochează celălalt mijlocaș central, iar cei 5 coechipieri din spate au grijă de zona lor, făcând pasul înainte când un adversar intra în aria lor de acoperire.

De partea cealaltă, Manchester City a început partida cu următoarea echipă:

Două observații la acest prim 11:

  • Laporte fundaș stânga – un fundaș de altfel foarte tehnic, stăpân pe sine, care știe să protejeze balonul și poate anula primul val de presing printr-o pasă filtrantă extrem de precisă. Asta, desigur, din poziția sa naturală de fundaș central. Jucând în bandă (din cauza lipsei variantelor) Laporte nu s-a simțit în largul său, iar City a dus lipsa unui fundaș central natural, care să aducă prezența ofensivă de care avea nevoie.
  • Gundogan mijlocaș lateral – dacă în cazul lui Laporte, Guardiola nu prea avea variante, aici este greșeala lui. Gundogan este un foarte bun mijlocaș central, însă în bandă poate trece neobservat o partidă întreagă. O să arătăm cum City a suferit ofensiv din această cauză puțin mai târziu.

Defensiv, băieții lui Guardiola au fost dispuși într-un 4-4-2.

PRESING

Liverpool a preferat să economisească puțină energie adoptând un presing mai puțin agresiv ca de obicei. Această energie a fost alocată în contra-presing, care a funcționat uimitor în prima repriză. fiind arma lor principală.

Totuși, Liverpool nu a renunțat complet la presingul agresiv, preferând însă să-l folosească doar când mingea era într-o zonă laterală.

Manchester City a fost lipsită de agresivitate în debutul partidei, dar golul de 1-0 i-a deșteptat și au început să preseze mai sus și cu mai multă vitalitate.

OFENSIV

Din punct de vedere ofensiv, Klopp a încercat, cum era firesc, să-și pună în evidență cel mai în formă jucător (Salah) și să insiste pe partea mai fragilă, partea stângă unde se aflau Sane și Laporte.

Firmino a avut o implicare majoră și în faza de atac.

  • După cum vedem în această captură, Salah intră în centru pentru a-l forța pe Laporte să strângă mai mult, Firmino coboară între linii (locul său în centru este preluat de Mane), iar Chamberlain, omul din spațiul intermediar, pasa către Alexander – Arnold care beneficia de tot spațiul necesar.
  • Fie Chamberlain ataca foarte inspirat zona dintre Kompany și Laporte, derutându-l pe cel din urmă care trebuia să se decidă dacă rămâne în bandă sau dacă strânge alături de Kompany. Pentru a îl „ajuta”, Salah rămânea ceva mai în spate, iar după ce Laporte mergea să strângă, egipteanul ataca spațiul imens creat.

Manchester City a avut ca prim obiectiv să își elibereze unul dintre mijlocașii centrali.

După ce reușea acest lucru, mijlocașul găsit liber (De Bruyne aici) trebuia să paseze către Sane.

Când acesta primea balonul, Silva ataca spațiul intermediar. Din nefericire, Sane, deși a fost cel mai activ om din atacul lui City, s-a aflat într-o zi foarte slabă, iar Liverpool a știut să aglomereze foarte bine careul.

Atât în prima repriză, cât și în a doua, Sane a fost jucat cu insistență din două motive.

Primul a fost facilitat de așezarea mijlocașilor lui Liverpool.

Pentru că aceștia aveau ca principală ocupație aglomerarea centrului terenului, Sane era mai mereu în situație de 1vs1 cu Alexander – Arnold, ajutat și de poziționarea incomodă pentru adversari a lui Silva.

Al doilea motiv a fost lipsa unui mijlocaș de bandă dreaptă. Deși teoretic Gundogan trebuia să se achite de această sarcină, realitatea nu a corespuns așteptărilor teoretice.

Priviți spațiul liber, dar care nu este atacat de nici un jucător. Chiar și în momentele când Walker risca și urca în spațiul acela, el se afla într-o situație de 2vs1, în lipsa unui mijlocaș lateral care să îl ajute.

A DOUA REPRIZĂ

În partea secundă, Manchester City a fost echipa mai bună, însă nu suficient de bună cât să modifice tabela.

City a încercat să împingă și mai mult jocul, fiind de multe ori cu toată echipa în jumătatea adversă.

Guardiola a încercat să rezolve și problema mijlocașului lateral întâi prin mutarea lui De Bruyne acolo și trecerea lui Gundogan în centru,

mai apoi prin introducerea lui Sterling.

Intrarea lui Wijnaldum a încurajat și mai mult dominația „cetățenilor”, olandezul fiind mult mai permisiv cu De Bruyne decât a fost Chamberlain.

GOLURILE

Primul gol a pornit de la o neglijență a lui Sane și a fost continuat de poziționarea greșită a lui Walker, dar și de rapiditatea jucătorilor lui Klopp.

Golul 2 a fost o urmare a contra-presingului excelent (Milner a făcut câteva recuperări foarte utile, inclusiv aceasta de la gol). Chamberlain a primit mingea liber în zonă centrală de unde a inventat o execuție imparabilă, în plasa laterală.

A 3-a reușită îl are ca erou negativ pe Laporte, care nu are nici un moment intenția să-l preseze pe Salah, oferindu-i acestuia tot timpul din lume pentru a-și calcula următoarea mișcare.

Apoi asistăm la o lipsă de concentrare din partea fundașilor lui City, care se găsesc depășiți numeric în propriul careu.

CONCLUZIE

Un rezultat așteptat de puțini, dar care corespunde realitații din teren. Deși ambele echipe au controlat câte o repriză, Liverpool a profitat cu sete de oportunitățile avute, pe când City a lăsat de dorit pe fază defensivă, iar ofensiv circulația balonului a fost lentă și fără fluiditate.

Un semn îmbucurător pentru fanii lui Liverpool este maniera în care favoriții lor au câștigat jocul. Nu mă refer neapărat la scor, ci la modul în care au adoptat jocul, dovedind inspirație și versatilitate tactică.

Guardiola și elevii săi au fost total neinspirați în prima repriză și au plătit scump. Chiar dacă s-au încercat unele ajustări, acestea au venit prea târziu și au fost ineficiente. Lipsa golului din deplasare transformă situația aproape într-una fără scăpare, însă Liverpool ne-a mai obișnuit cu fluctuațiile sale, așa că aștept cu mare interes manșa secundă.