Michael Schumacher este Formula 1. Când rostești numele său, automat te gândești la superlativ, la trofee, la cuvântul „campion”. Când deschizi televizorul și este o cursă live, încă îi mai vezi mâinile, casca și chipul său blând, dar în același timp atât de concentrat să câștige. Toate astea sunt doar în mintea noastră, căci știm prea bine că Schumi nu mai apare la TV din 2012, de când s-a retras. Și, din păcate, acum nu mai apare nicăieri. Doar în articole și știri neclare, care mai mult ne induc în eroare.

Sursa foto: HOCH ZWEI

Michael Schumacher s-a născut în orășelul Hurth, din vestul Germaniei. Copilul Michael a luat contact pentru prima oară cu un vehicul la vârsta de 4 ani, când tatăl său, care muncea ca zidar, i-a modificat bicicleta, adăugându-i un motor mic de motocicletă. Nu după mult timp, Schumi a intrat cu noua sa bicicletă într-un stâlp, iar în loc să îl certe, părinții săi au decis să-l înscrie la un club de karting. O decizie destul de inspirată, putem spune, având în vedere cele ce au urmat. El a devenit, astfel, cel mai tânăr membru al clubului, iar tatăl său i-a construit numaidecât un kart din bucăți dezasamblate. Când a împlinit 6 ani, Schumacher a câștigat primul său titlu de campion. Sau, mai bine zis, mini-campion. Pentru a susține pasiunea fiului lor, părinții lui Michael și-au luat al doilea job: tatăl său repara karturi, în timp ce mama lucra la cantina clubului. Din păcate, cu toate eforturile depuse, cei doi nu și-au putut permite să-i cumpere un kart profesionist. Norocul i-a zâmbit lui Schumacher atunci când un grup de oameni de afaceri din orașul său au remarcat talentul și pasiunea sa pentru karting și au decis să-l susțină financiar pe micuțul pilot.

Pasiunea sa pentru curse l-a împins pe Schumacher să obțină licența pentru karturi în Luxemburg la vârsta de 12 ani deoarece pe teritoriul Germaniei era legal abia la 14 ani. În 1983 a obținut și licența din țara sa, iar un an mai târziu a ridicat trofeul turneului „German Junior Kart Championship”. Din acel moment, Michael s-a obișnuit să termine cursele de karting pe prima poziție, urmând ca în 1987 să abandoneze școala pentru a se angaja ca mecanic. În 1987, Schumi a urcat în premieră la volanul unei mașini de curse, concurând în competițiile Formula Ford și Formula Konig.

Sursa: Scuderia Fans

În 1989, Michael Schumacher ajunge în echipa de Formula 3 a lui Willi Weber, iar un an mai târziu câștigă titlul. Tot în 1990, Schumacher ajunge în programul de curse pentru juniori al companiei Mercedes, participând la turneul Sports-Prototype Championship. Cu toate că era destul de tânăr pentru a face un salt atât de mare, antrenorul Weber i-a explicat lui Schumi că expunerea sa la conferințele de presă și pilotarea unor mașini puternice pe distanțe lungi îl vor pregăti pentru viitoarea sa carieră.

Michael Schumacher este cunoscut pentru viteza cu care pilota în momentele cruciale din timpul curselor, forțând mașina la limită. Mai mult decât atât, Schumacher reușea să se descurce de minune în cursurile desfășurate pe vreme ploioasă, atunci când traseul era foarte umed. Astfel, la finalul sezonului din 2003, neamțul câștigase 17 din 30 de curse în condiții de ploaie, primind porecla „Rain King” (Regele Ploii). O altă denumire pe care a primit-o este „the Red Baron” (Baronul Roșu) datorită Ferrari-ul roșu pe care îl pilota, dar și a referinței la Manfred von Richthofen, faimosul aviator german din Primul Război Mondial.

Michael Schumacher este considerat cel care a vitalizat Formula 1 în Germania. Înainte de formidabila sa carieră, Formula 1 nu era un sport foarte cunoscut și practicat în țara sa, iar când acesta s-a retras în 2006, 3 din cei 10 piloți de top erau din Germania, un adevărat record mondial. Unul dintre actualii piloți din vârful clasamentului, germanul Sebastian Vettel, a declarat că Schumacher i-a influențat cariera într-o mare măsură, prin exemplul pe care i l-a oferit, iar lista cu cei pe care i-a ambiționat cu siguranță este una lungă.

Sursa: xpb.cc

Schumi a debutat în raliurile de Formula 1 în 1991 la competiția Belgian Grand Prix, pilotând mașina constructorului Jordan-Ford. Cu două săptămâni înainte de cursă, Michael i-a impresionat pe cei din staff-ul Jordan în timpul unui test drive desfășurat la Silverstone. Managerul neamțului, Willi Weber, i-a asigurat pe aceștia că Michael cunoaște traseul din Belgia foarte bine, cu toate că Schumi nu pilotase niciodată acolo, ci doar urmărise câteva curse ca spectator. În weekend-ul cursei, Schumacher s-a urcat pe bicicletă și a pedalat în jurul pistei și a învățat traseul de unul singur. S-a dovedit un antrenament bun, căci s-a calificat al 17-lea, reprezentând cea mai bună clasare a echipei din acel sezon. Cu toate acestea, Schumi s-a retras după primul tur, din cauza unor defecțiuni tehnice.

După apariția din Belgia, Schumacher a primit un contract din partea constructorului Benetton-Ford pentru care a pilotat timp de 4 ani. Germanul a terminat sezonul de Formula 1 din 1992 pe locul al treilea, urmând ca un an mai târziu să se claseze cu o poziție mai jos. În 1994, Schumi cucerește primul său titlu de campion, de-a lungul unui sezon marcat de moartea piloților Ayrton Senna și Roland Ratzenberger, Schumacher fiind chiar în spatele lui Senna în momentul în care acesta a ieșit de pe traseu, izbindu-se în parapeți. Schumi reușește să-și apere titlul de campion și în sezonul din 1995, ultimul pentru Benetton. În cele 17 curse, Schumi a terminat de 11 ori pe podium, dintre care de 9 ori pe prima poziție, începând cursa chiar și de pe locul 16.

Anul 1996 este un punct important în cariera lui Schumacher, dar și în istoria Formula 1. Germanul semnează cu Ferrari pentru un salariu de 60 milioane de dolari, echipă care câștigase ultimul titlu de campioană în 1979. Deși mașina Ferrari 412T nu se ridica la nivelul competitorilor Benetton și Williams, Michael a fost încrezător că va reuși să facă performanță.

În primul an pentru Ferrari, Schumacher a terminat sezonul pe locul al treilea. Sezonul următor a vizat o competiție continuă între Ferrari și Williams, campionul fiind decis în ultimul Grand Prix, pilotul Villeneuve ridicând trofeul în final. În 1998, rivalul lui Schumi a devenit finlandezul Mika Hakkinen, pilotul celor de la McLaren. În acel sezon, Ferrari a terminat pe primele 2 poziții cursele din Franța și Italia, lucru ce nu se mai întâmplase din 1990. În ciuda acestor recorduri, Hakkinen a ridicat trofeul de campion la finalul sezonului. Sezonul 1999 a fost unul cu ghinion pentru Michael Schumacher. În timpul traseului British Grand Prix, acesta a derapat și și-a rupt piciorul, ghinion ce l-a ținut departe de mașină timp de 6 etape. Din păcate pentru Ferrari, cel care a terminat sezonul pe prima poziție a fost același Mika Hakkinen, pilot despre care Schumacher a declarat mai târziu că a fost „adversarul pe care l-a respectat cel mai mult”.

Sursa: The Independent

2000 este anul în care Michael Schumacher începe să scrie istorie în Formula 1, reușind performanțe remarcabile și doborând numeroase recorduri.

Primul an din mileniul al 3-lea a însemnat și primul titlu de campion pentru Schumacher în mașina celor de la Ferrari. Cel care l-a confruntat de-a lungul sezonului a fost tot finlandezul Hakkinen, însă lupta s-a încheiat în penultima cursă, când Schumi și-a adjudecat trofeul la finalul Grand Prix-ului din Japonia. După cea de-a 41-a cursă câștigată, germanul a izbucnit în lacrimi la conferința de presă. Acesta tocmai îi egalase numărul de victorii idolului său, Ayrton Senna.

Următorul sezon a reprezentat un alt succes pentru Michael Schumacher, care a devenit campion cu 4 curse rămase până la finalul campionatului. În acel an, în timpul Grand Prix-ului din Canada a avut loc un moment istoric în Formula 1, Michael Schumacher și fratele său, Ralf, reușind să termine cursa pe primele 2 poziții.

Formula 1 a fost dominată din nou de către Ferrari și Michael Schumacher în 2002, când neamțul a reușit să cucerească al 5-lea titlu cu 6 etape înainte de finalul sezonului, devenind cel mai rapid pilot care ridică trofeul.  Schumi a mai doborât un record și în anul 2003, reușind să câștige al 6-lea titlu de campion, întrecând performanța lui Juan Manuel Fangio. Schumacher a ridicat deasupra capului trofeul cu numărul 7 în anul următor. Germanul a triumfat în 12 din primele 13 curse și a obținut 148 de puncte la finalul sezonului, trecându-și astfel încă 2 recorduri pe listă.

În 2005 a fost aplicată o nouă regulă în Formula 1, astfel că piloții trebuiau să folosească aceleași roți de-a lungul întregii curse, fapt care îi avantaja clar pe cei cu roți Michelin, în detrimentul brandului Bridgestone, folosită și de Ferrari. Această modificare a fost văzută de unii oameni drept o încercare disperată de a opri dominația lui Schumacher, transformând competiția într-una mult mai strânsă și interesantă. Consecințele regulii nu au întârziat să apară, Michael Schumacher reușind să obțină un singur succes de-a lungul sezonului și terminând pe poziția a 3-a în clasamentul final. Campionul din acel an a fost spaniolul Fernando Alonso, contra căruia Schumi a realizat o cursă incredibilă în Grand Prix-ul din San Marino, începând de pe poziția a 13-a și pierzând la o diferență de 0,2 secunde.

Sursa: Motorsport

Anul 2006 a fost ultimul pentru Schumacher alături de Ferrari. El a plecat din „pole position” pentru a 66-a oară, doborând recordul deținut timp de 12 ani de Ayrton Senna. Cu toate acestea, cel care a terminat sezonul pe primul loc a fost tot Alonso. Înainte de ultima cursă din Brazilia, legenda Pele i-a oferit lui Michael Schumacher un trofeu prin care îl felicita pentru întreaga sa carieră în Formula 1. Cursa l-a găsit pe Schumacher  pornind de pe a 10-a poziție, urmând ca din cauza unei ciocniri ușoare cu o altă mașină să ajungă pe locul 19, cu 70 de secunde în spatele liderului. În ciuda situației, Michael Schumacher nu s-a panicat, a revenit și a terminat pe locul 4, fiind considerată „o performanță eroică care îi rezumă întreaga carieriă”.

Schumacher a rămas în echipa Ferrari, ocupându-se de testarea noilor mașini, din rolul de consultant și „super-asistent” al CEO-ului Jean Todt.

În 2010, Michael Schumacher simte că apusul carierei încă nu a venit și semnează un contract pe 3 ani cu Mercedes pentru o sumă de 20 de milioane de dolari, conform zvonurilor. În ciuda momentului glorios al întoarcerii în Formula 1, Schumacher nu a reușit să se impună și a terminat sezonul pe locul 9, fără vreo victorie, loc pe podium și pole position, lucru ce nu se mai întâmplase din sezonul său de debut, în 1991.

Schumi a sărbătorit 20 de ani de la debutul său în Formula 1 la Grand Prix-ul din Belgia din 2011, dar a terminat campionatul doar pe locul 8.

Sezonul 2012 a fost ultimul pentru Michael Schumacher în Formula 1, urmând să fie înlocuit în echipa Mercedes de către Lewis Hamilton. El a terminat al 3-lea la European Grand Prix, singurul său loc pe podium de la revenire. Schumi a realizat în timpul Grand Prix-ului din Germania cel mai rapid tur pentru a 77-a oară, urmând ca în Belgia să înceapă cursa cu numărul 300, devenind al doilea pilot care atinge această bornă.

Ultima cursă de Formula 1 a lui Michael Schumacher a fost cea din Brazilia, unde cel care a câștigat 7 titluri mondiale a terminat pe locul 17, terminând ultimul său sezon pe poziția 13.

Sursa: Autonewsinfo

Din păcate, Grand Prix-ul brazilian nu a însemnat ultima cursă pentru Michael Schumacher. Pe 29 decembrie 2013, în timp ce se afla la ski pe o pârtie periculoasă din Munții Alpi, a căzut și s-a lovit cu capul de o stâncă, suferind o leziune puternică, în ciuda faptului că purta cască. Schumacher a fost transportat de urgență cu elicopterul la spitalul din Grenoble unde a suferit două operații, apoi din cauza loviturii traumatice asupra creierului, medicii au creat o comă indusă.  În 2014, doctorii au declarat că acesta are o condiție stabilă și că prezintă semne încurajatoare. În iunie, Michael Schumacher și-a recăpătat cunoștința, urmând ca în toamna aceluiași an să fie adus acasă.

Nu se știe exact adevărul. Familia păstrează liniștea, în presă fiind vehiculate diferite zvonuri. Toate sunt doar presupuneri. Nimeni nu știe cum arată acum Michael Schumacher, dacă poate vorbi sau dacă va mai putea să meargă vreodată. Au trecut aproape 5 ani de la accident, iar Formula 1 este mult mai tristă fără campionul său all-time. Nimeni nu-l va putea înlocui pe Schumacher. Cel puțin momentan. Până când vom afla cum se simte, vor predomina nelămuririle și cu siguranță va trece mult timp până când vom auzi „Cine e Schumacher?”. Zeci de ani. În schimb, va fi prezentă amintirea revenirilor sale spectaculoase și un sincer „Conduci prea repede. Parcă ești Schumacher!”. Cel mai frumos compliment.

În 2002, Michael Schumacher a fost numit Champion for Sport de către UNESCO, în semn de apreciere pentru contribuțiile sale în domeniul sportului și sprijinirea educației copiilor. Germanul a câștigat premiul Laureus World Sportsman of the Year de două ori, în 2002 și 2004 pentru performanțele sale sportive, fiind nominalizat de încă 4 ori. Pe lângă alte premii primite de-a lungul carierei, Schumacher a mai câștigat ceva, însă acest premiu nu poate fi ridicat și nici nu este făcut din aur. Schumacher a câștigat oamenii de partea sa. Oameni care îl respectă, îl admiră și îl iubesc pentru tot ce a făcut. Este un trofeu pe care îl simți și îl pui în vitrina din suflet. Deși a întârziat destul timp, să sperăm că ni-l va mai arăta într-o bună zi.

Când va trece linia ultimei sale curse.

Pentru a cunoaște și înțelege toată povestea de viață a marelui campion german Michael Schumacher vă invit să participați la un concurs. Organizat împreună cu Preda Publishing, acesta poate fi câștigat de oricine care dă like paginii de facebook ionalexandru.ro, dă share pe facebook acestei postări și răspunde în zona de comentarii a postării de pe facebook la întrebarea “Câte titluri de campion mondial în Formula 1 a câștigat Michael Schumacher?”

Concursul ține până duminică la ora 23.59, iar câștigătoriul cărții lui James Allen „Michael Schumacher. Dincolo de măreție” va fi desemnat cu ajutorul random.org și va fi anunțat luni.