Clasamentul dinaintea ultimului meci al etapei cu numărul 21 din Premier League o indica pe Liverpool drept marea favorită din acest sezon.  La un adăpost confortabil, de 7 puncte, Liverpool s-a diferențiat de contracandidate prin constanță.

Anumite partide, în care băieții lui Klopp au marcat mai puțin și n-au mai dat senzația că își copleșesc adversarul din primul până în ultimul moment, au fost interpretate ca o scădere a intensității și a preciziei la finalizare. Fals. Nu întâmplător Liverpool se află pe prima poziție în ediția de campionat în care „nu mai are intensitate și precizie la finalizare”. În acest sezon, „cormoranii” au atins maturitatea tactică care să le permită pretenții de campioni.

Joacă mai economicos, preferând să își conserve energia pentru duelurile viitoare, nu mai abuzează de acel presing nebun și sunt mult mai organizați defensiv. Poate s-a mai dus din romantismul de pe gazon, dar este un preț care trebuie plătit dacă vrei să câștigi trofee.

Paradoxal însă, fix această schimbare de paradigmă le-a fost principala slăbiciune în duelul contra celor de la Manchester City.

Dar să o luăm cu începutul.

Așezare

Manchester City a trimis în teren următoarea echipă:

Ederson / Danilo – Stones – Kompany – Laporte / B. Silva – Fernandinho – D. Silva / Sterling – Aguero – Sane.

4-3-3-ul clasic, flexibil în momentul presingului, după cum vom arăta la momentul potrivit.

În oglindă, Liverpool a propus același modul de joc, cu distribuția:

Alisson / Alexander-Arnold – Lovren – Van Dijk – Robertson / Wijnaldum – Henderson – Milner / Salah – Firmino – Mane.

Defensiv, Liverpool se așeza într-un 4-4-2 compact, cu spații mici între linii. De regulă, Mane era cel care făcea pasul în spate.

Presing

Flexibilitatea modulului de joc propus de Guardiola era revelată în momentul presingului. Având nevoie de victorie, City a fost echipa care a încercat recuperarea rapidă a balonului și care a presat mai mult adversarul.

Pentru că elevii lui Klopp încep faza de construcție cu 5-6 jucători, 4-3-3-ul celor de la City devenea un 4-1-3-2, cu Fernandinho în fața apărării și cu unul dintre cei 2 Silva făcând pasul în față alături de Aguero.

Liverpool s-a mulțumit în această partidă să fie echipa reactivă și nu a presat așa cum obișnuiește să o facă. A preferat să aibă o așezare sigură și să nu lase spații.

Și așa ajungem la o mare problemă din jocul „cormoranilor”. Atunci când tu nu presezi și alegi să absorbi presiunea, inviți adversarul să te atace. Teoretic, asta îți oferă posibilitatea unor contraatacuri care să speculeze spațiile lăsate de adversar, dar, în același timp, îți îngreunează teribil viața atunci când vrei să începi construcția de la nivelul fundașilor centrali, așa cum vrea Liverpool.

Linia de fundași a celor de la Liverpool este una decentă, care însă nu excelează la capitolul circulației balonului. Prin urmare, atunci când presiunea celor de la City creștea, Liverpool era obligată să iasă cu mingea lungă: 72 de astfel de încercări au avut pe durata meciului. Neajunsul a fost însă rata duelurilor aeriene câștigate: 32%. City care a fost presată cu adevărat doar în unele momente (după 1-0, și 2-1) a avut 64 de mingi luni, câștigând 68%.

Echipa lui Klopp nu a fost ajutată, după cum am menționat, nici de fundași. Acuratețea paselor liniei de fund a „cormoranilor” a fost de 77, 5% (cei mai buni au fost Van Dijk 82% și Robertson 81%), pe când a celor de la City 83, 5% (cei mai buni au fost Stones 95% și Kompany 91%).

Construcție Man City

În faza incipientă a construcției celor de la Man City, Liverpool era prezentă cu 6 jucători în jumătatea adversă. Nu încercau să recupereze neapărat balonul, ci aveau ca obiectiv principal blocarea culoarelor de pasă. (Ex: Firmino tot timpul în fața lui Fernandinho)

Destul de dificil de ieșit cu mingea jos din această situație, nu? Nu și dacă ai geniul lui Guardiola.

Alături de Fernandinho, cei 2 interi (B. Silva și D. Silva) coborau în spațiul intermediar, lângă Wijnaldum, respectiv Milner.

Prin mișcarea inteligentă, D. Silva (în acest exemplu) crează un culoar de pasă către Sane, Laporte urcă și el, iar Arnold și Wijnaldum sunt prinși în triunghiul celor de la Man City, fiind în inferioritate numerică.

Sane – Silva – Aguero

Din nou, tactica lui Guardiola dă roade.

Aguero, care are o mobilitate fantastică și este un jucător tehnic și combinativ, își părăsește poziția centrală și apare în spațiul intermediar.

Împreună cu Sane și D. Silva crează un triunghi care atrage atenția a 6 jucători de la Liverpool. Chiar dacă aceștia din urmă iar bloca pe cei 3, există alternativa schimbării rapide de direcție care se va dovedi foarte eficientă, deoarece jucătorii lui Klopp sunt comasați într-o parte a terenului,

iar Sterling se află în poziție de 1vs1 cu Robertson.

În ciuda tuturor încercărilor lui Klopp de a se securiza defensiv, prin simpla poziționare a jucătorilor, Pep îi creează mari dificultăți.

Aguero și D. Silva se poziționează între fundașul central și cel lateral, dar mai aproape de cel central, iar extremele, Sterling și Sane ajung în situația ideală: 1vs1 cu fundașul lateral.

Liverpool periculoasă

Cu principalul scop, acela de a nu pierde, Liverpool a cam neglijat faza de atac.

Singurele situații când „cormoranii” au pus în pericol poarta lui Ederson, au fost atunci când City era dezorganizată și lăsa spațiu între linii. Așa s-a născut ocazia lui Mane.

Din cauza lipsei de protecție a mijlocașilor, Laporte este nevoit să facă pasul în față, Kompany rămâne expus, iar Mane scapă singur.

Aceste situații apăreau însă pe fondul unei tranziții negative greoaie a celor de la Man City, Liverpool neavând neapărat un merit.

Din nou Guardiola

În această captură, observăm că niciun jucător de la Man City nu are o poziție întâmplătoare. Totul este gândit și pregătit minuțios.

Danilo între Mane și Firmino, Sterling lângă Robertson, B. Silva între Milner și Henderson, Kompany între Firmino și Salah, Laporte în spatele lui Salah, Aguero plecat din zonă centrală și superioritate, 3vs2, încă înainte de pasă.

Fabinho, schimbare inspirată

Nu sunt un fan al lui Fabinho și chiar mi se pare în mare scădere de când a venit la Liverpool, dar introducerea lui a fost aproape să-l salveze pe Klopp.

După intrarea sa, Wijlandul a trecut în stânga, Mane în dreapta, Firmino a coborât în spatele lui Salah, iar Liverpool a schimbat în 4-2-3-1.

O altă schimbare în registrul tactic care a condus și la golul egalizator, a fost trecerea lui Fabinho între cei 2 fundași centrali pe fază de construcție, ceea ce a permis fundașilor laterali să avanseze și să pună presiune.

1-0

Lovren, autointitulat cel mai bun fundaș din lume, deși a fost cel mai slab om de pe teren (a fost depășit pe rând de Aguero, Sane, Sterling, a greșit la golul de 2-1), după părerea mea nu avea ce să facă la golul de 1-0.

Aguero, un fotbalist extrem de rapid, vine din „unghiul mort” (Lovren nu-l poate vedea), preia și dă la poartă din câțiva metri. Datorită poziționării inspirate, Aguero rămâne neobservat până în ultimul moment, când nimic nu se mai putea face. Poate că Arnold ar fi trebuit să coboare în linie cu cei 3 fundași, și astfel Aguero ar fi avut mai puțin spațiu.

1-1

Până la intrarea lui Fabinho nu prea am avut ocazia să-i vedem foarte avansați pe Arnold și Robertson.

Mane îi ține în șah pe D. Silva și Laporte, Arnold îl învinge pe Sane în duelul direct (neamțul este foarte apatic pe faza defensivă),

apoi centrează pentru Robertson (Sterling trebuia să strângă acolo), care îi pasează lui Firmino pentru o formalitate.

2-1

Linia de mijloc a celor de la Liverpool este depășită, iar City are 4 oameni între linii.

Aguero aleargă în zonă centrală pentru a-l elibera pe Sane care înscrie cu un șut plasat.

Concluzii

După cum am spus și la început, strategia care a dus-o pe Liverpool pe primul loc astăzi a reprezentat un handicap. Klopp a părut că pendulează indecis între Liverpool-ul „romantic” din sezonul trecut și cel „mai pragmatic” din această ediție.

„Cormoranii” au pus presiune doar când au fost conduși și au fost cu adevărat periculoși atunci când au riscat și au atacat și cu fundașii laterali.

De partea cealaltă, Guardiola a știut de la început ce vrea de la băieții săi și a fost foarte hotărât asupra planului tactic. O victorie clară în bătălia tehnico-tactică pentru spaniol, iar campionatul rămâne în continuare foarte interesant.

PS: Min. 24 și City era deja cu toată echipa în jumătatea adversă. Guardiola!